Am cautat prin diverse reviste, pe site-uri, dar fara rezultat, se pare ce tot ’strada’ a ramas cel mai bun ‘catalog de feşăn‘, iar eu am fost fericita care a gasit o persoana cu foarte mult bun gust si stil. Ar trebui sa luam lectii de la doamna de mai jos!
Cand vom veni si noi cu ceva original? Aaa… si bineinteles ca exista si o continuare
Astazi mi-am ales sa discut despre o problema ce ma urmareste zilnic, si anume: “Buna, frumoaso ai un numar de telefon?”
Tind sa cred ca pentru unii aceste tentative de “a agata” au devenit un hobby!
Povestea mea:
Din pacate, locuinta mea este situata exact intre doua statii de metrou, X si Y, fiind un mijloc de transport mai rapid decat RATB-ul, in cazuri extreme chiar nu am de ales. Din diverse motive ajung mult mai repede la statia de metrou Y, numai ca aceasta este strategic asezata langa: bezinarii, magazine cu materiale de constructii, ateliere auto si multe strazi care se doresc a fi refacute si pe care “bantuie” suficienti muncitori.
Trecand pe acolo aproape zilnic, de aproximativ 6 ani, am inceput sa ma satur de aceste “abordari” (asta nu inseamna ca la inceput nu ma deranjau, insa cu timpul indiferenta nu a mai ajutat si usor, usor s-a umplut paharul). Cine ar suporta sa auda zi de zi: “Ce frumoasa esti! Vrei sa iesim la un suc?”, “Gagico de ce nu te uiti la noi?”, “Un numar de telefon ai?”, “Brunetooooo, ce buna esti!” ultima “bomba” pe care am auzit-o ieri “Auzi?! Tu intr-o viata anterioara ai fost printesa?”, si multe alte derivate, iar ca sa fie tacamul complet, te mai trezesti si cu o palma peste fund (cazuri rare, dar au fost).
Niciodata nu m-am considerat o fata frumoasa si tocmai de aceea tind sa cred ca acesta este un hobby sau un sport pentru ei, insa pentru mine are tente de hartuire si as prefera sa nu mai fiu nevoita sa suport astfel de manifestari animalice si dorinte salbatice de a-si exprima barbatia. In niciun caz nu ma va face sa ma simt mai bine o persoana imbracata intr-o salopeta, manjita de ciment si ulei care se intoarce la 180°, fluierand si urland dupa mine “Ce frumoasa esti!”. Oameni buni, NU suntem pe stadion, traim intr-o tara care, cica, ar fi civilizata, desi 80% este reprezentata de oameni cu gandirea “pumnii mei minte nu are” si “m-am nascut cu sange rece”.
Nu incalc drepturile nimanui, nu am criticat pe nimeni pentru ce asculta si NU sunt xenofoba, iar pentru asta am pretentia ca si cei din jur sa respecte aceste mici reguli, pentru a avea o viata un pic mai usoara.
Este adevarat ca sunt multe pitzi, care nu stiu cum sa-si puna fuste cat mai scurte si un decolteu’ pana la buric, ca sa atraga atentia si care sunt in cautare de astfel de aprecieri, dar sincer nu inteleg de ce, eu, trebuie sa suport din cauza lor asa ceva, avand in vedere ca nu am intrecut niciodata limita decentei si am avut un comportament adecvat (indiferenta)?!
Ma intreb daca exista o solutie, insa pana acum nu mi-a venit nicio idee. Tot ce ramane de facut e sa indraznesc sa sper ca intr-o buna zi vom ajunge si noi pe “linia de plutire”, iar aceste atitudini vor fi doar indepartate si amare amintiri!
